Tapet din fibra de sticla deco Vitrulan,
peste 20 de ani de uzura în Kopfklinik din Heidelberg

 

În niciun loc materialele de acoperit pereţii nu sunt solicitate mai mult ca într-un spital. Rezistenţa la lovituri şi şocuri a suprafeţei, rigidizarea sa, pretarea la curăţare energică şi decontaminare, precum şi aparenţa elegantă sunt numai câteva dintre deziderate.
Spitalul Kopfklinik din Heidelberg este dovada că structurile de sticlă déco întrunesc cerinţele de mai sus. Şi asta, de 20 de ani.

 

 

Fiind unul dintre primele spitale din lume, Kopfklinik din cadrul Spitalului Universitar din Heidelberg a fost echipat cu materiale din sticlă déco în toate secţiile sale încă din 1987. Adăugându-i-se straturi suplimentare, sistemul inovator de acoperire a fost folosit în  spaţii foarte sensibile, ca secţia de radiologie sau blocul operator. Astăzi, după 20 de ani de folosire continuă, multe suprafeţe şi-au păstrat aspectul elegant. N-au pierdut nimic nici din funcţionalitate; aceste acoperiri pentru viaţă ale pereţilor încă mai întrunesc condiţiile mecanice şi igienice de funcţionare. Din aceste motive, experţii au căzut de acord că nu există o modalitate mai bună de tapetare a pereţilor în clinici. Unul dintre aceşti experţi este prof. dr. doctor honoris causa Hans-G. Sonntag, fost decan al Facultăţii de Medicină din Heidelberg până în 2004. În urma efectuării de teste complexe, eminentul doctor al Institutului de Igienă din cadrul Universităţii din Heidelberg a insistat ca materialele din sticlă déco să fie folosite până şi în sălile de operaţie. Douăzeci de ani de practică au confirmat rezultatele cercetărilor omului de ştiinţă.
Acum 20 de ani, materialele din sticlă déco erau de abia în curs de dezvoltare în decorarea spitalelor.
De ce s-a  preferat acest tip de acoperire a pereţilor, şi nu faianţa clasică, folosită în acea vreme ?
Atunci când sunt combinate cu sisteme de vopsele optime, materialele din sticlă déco se îmbină în suprafeţe absolute închise, fără articulaţii. Nu lasă loc de multiplicare microorganismelor, iar riscul de infecţie este redus aproape de pragul zero. Acest lucru nu se întâmplă în cazul folosirii faianţei. Nu contează ce material se foloseşte pentru rosturi: este aproape imposibil să previi în totalitate apariţia germenilor în spaţiul mineral poros.
Rosturile sunt problema?
Da, corect. Fiecare proces de curăţare erodează materialul de rost, lăsându-l tot mai poros şi reduce efectul germicid al dezinfectanţilor. Dacă apar crăpături din cauza unor schimbări statice, problema devine serioasă. Din fericire, materialele din sticlă déco au făcut din aceste dificultăţi o simplă amintire. Acoperirile cu ele sunt mult mai durabile.
Ce teste a realizat Institutul dvs. înaintea montării?
În primul rând, am examinat creşterea şi comportamentul microorganismelor  pe structuri compozite de sticlă déco.
În acest scop, am contaminat mostre de mărimea 5x5 cm - care corespund structurii originare a blocului operator - cu un miliard de bacterii şi ciuperci care sunt deseori întâlnite în mediile sanitare. Germenii au fost dispersaţi pe mostrele de testare. Acestea au fost ulterior aşezate într-un cabinet la temperatura camerei şi la o umiditate relativă de 30% sau 60%. Rezultatele au fost remarcabile: toate microorganismele au murit în cel mult 48 de ore.
Cum poate se explică fenomenul morţii tuturor germenior?
Materialele din sticlă déco testate, cu trei straturi de poliuretan, produc suprafeţe fără pori şi antistatice. Impurităţile sau nu se pot aşeza, sau sunt suprimate la fiecare proces de curăţare. Orice microorganism rămas moare, deoarece structura sticlei déco nu conţine şi nici nu secretă vreun fel de agent nutritiv pentru patogeni.
Iar faţă de tehnicile convenţionale de acoperire ?
Multe materiale pentru acoperit pereţii, cum ar fi carpetele, produc amidon sau celuloză. Aceste substanţe pot fi folosite de către microorganisme. Prin urmare, populaţia de germeni nu moare, dimpotrivă, creşte pe asemenea suprafeţe. Această creştere continuă atâta timp cât sunt secretaţi agenţi hrănitori. În special când materialele de construcţie sunt mai vechi şi umede, agenţii nutritivi care contribuie la creşterea germenilor pot fi secretaţi la nesfârşit.
Ce alte teste mai trebuia să treacă produsul din sticlă déco?
După ce au fost determinate aceste caracteristici excelente pentru acoperirea pereţilor, în privinţa ratei morţii germenilor, o a doua incertitudine trebuia eliminată: comportarea acestor suprafeţe la folosirea dezinfectanţilor. În acest scop, am aplicat pe mostre toţi dezinfectanţii folosiţi în clinică. Am testat chiar şi soluţii foarte agresive şi neobişnuite, alcaline sau acide, dar am folosit şi solvenţi obişnuiţi.
Şi care au fost rezultatele?
Nu au existat niciun fel de probleme la dezinfectarea suprafeţelor. Toate soluţiile şi-au făcut efectul fără a lăsa urme, fapt care a recomandat puternic folosirea sticlei déco. Sau aşa ar fi trebuit… La început, mulţi dintre colegii mei nu s-au simţit comfortabil fără faianţa familiară din blocurile operatorii. Din acest motiv, am amenajat de probă un bloc operator cu structuri combinate din sticlă déco. Doar după teste ulterioare şi discuţii între experţi, a fost toată lumea de acord. În zilele noastre, nu ai mai găsi un doctor care să se îndoiască de eficacitatea acestui sistem.
Oare noua încredere se datorează faptului că investigaţiile dumneavoastră teoretice au fost confirmate de-a lungul anilor de practică ?

Experienţa noastra practică a fost excelentă. Materialul arată neschimbat, chiar şi după douăzeci de ani de exploatare asiduă şi continuă în clinica noastră.

 

 

Acum efectuăm lucrări de revopsire în zonele cele mai solicitate. Închipuiţi-vă că aspectul originar este recâştigat cu numai cu un singur strat de vopsea, fără niciun fel de schimbări aduse funcţionalităţii sistemului. Niciun alt tip de material pentru decorarea pereţilor nu poate face asta.
Oţelul inoxidabil este şi el frecvent folosit în blocurile operatorii…
Aceste suprafeţe sunt foarte înşelătoare. Pe lângă costurile imense provocate de îmbrăcarea unei încăperi în pereţi din oţel inoxidabil, aceste suprafeţe au o mare problemă: curăţarea. Practic, orice dezinfectant lasă urme pe oţelul inoxidabil, indiferent cât de energică a fost curăţarea acestuia.
Deşi curat, el nu pare curat, ceea ce este o problemă majoră pentru femeile de serviciu. Şi pereţii din oţel inoxidabil sunt făcuţi tot din părţi distincte. Există porţiuni care nu sunt netede, iar apoi mai sunt şi problemele legate de îmbinări.
Cât de important este aspectul estetic când alegem un material pentru acoperit pereţii din zone foarte expuse?
Deosebit de important. În special designul culorilor are efect psihologic foarte mare asupra pacienţilor. Depinzând de stratul de culoare şi de structura peretelui, materialul din sticlă déco poate fi folosit pentru a crea o atmosferă  prietenoasă care să-i ajute pe pacienţi să se relaxeze, contribuind la o  însănătoşire mai grabnică. Aici, în Heidelberg, am trăit experienţe extrem de plăcute cu un albastru-deschis, un verde-pal şi un galben-deschis în sălile de operaţie sau în camerele de tratament.

 

 

Pe scurt, consideraţi că aceste structuri compozite din sticlă déco reprezintă un standard  de calitate pentru celelalte clinici în acest moment?
Da. Pot să afirm fără rezerve că acest tipuri de acoperire pot fi folosite în toate secţiile unei clinici. De aceea am recomandat acest material de mai multe ori în trecut. Ca urmare, mulţi dintre colegii noştrii anglo-saxoni analizează posibilitatea de a trece la aceste materiale din sticlă déco şi la sistemele de vopsire competitive. Cu puţin timp în urmă, am prezentat suprafeţele noastre de pereţi de la Heidelberg unei delegaţii de la un centru care se va ocupa cu transplanturi de măduvă, proiect în desfăşurare în Qatar, în Emiratele Arabe.
Pentru Rolf Stroux, directorul de construcţii al Universităţii din Heidelberg, atunci când se cere evaluarea unui perete, se acordă atenţie în mod descrescător planurilor: economic, igienic şi estetic. Din toate trei se poate trage o concluzie favorabilă, după 20 de ani de folosire a materialelor din sticlă déco în Kopfklinik din Heidelberg. De aceea nu-i de mirare că acest material este deja folosit într-o gamă largă şi în alte departamente ale Universităţii Heidelberg.
Domnule Stroux, Complexul Kopfklinik situat în "Neuenheimer Feld" cuprinde clinici speciale care se ocupă de toate afecţiunile de la cap. Cum trebuie să fie suprafeţele aici?
Dacă în sala de operaţie sau la reanimare tot ce vrei de la o suprafaţă este să se cureţe ca lumea, la radiologie, de pildă, pereţii trebuie să fie izolaţi. Ceea ce căutam noi era un sistem flexibil, care să se potrivească peste tot.
Asta v-a făcut curioşi faţă de sticla déco?
Rapoartele şi rezultatele experimentelor demonstrau că sticla déco poate fi utilizată în toate secţiile spitalului. Importantă era aplicarea adecvată. Am testat mai multe materiale de acoperire a peretului, dar am ajuns la concluzia că sistemul din sticlă déco avea flexibilitatea dorită. Aşa am decis să-l folosim pe scară largă.
Care este calitatea cea mai notabilă a acestei tencuieli?
În special, curăţarea şi decontaminarea facile. Apoi rezistenţa la diversele solicitări mecanice. Graţie ranforsării peretelui, spătarele scaunelor, marginile meselor, ale tărgilor şi ale paturilor zgârie mult mai puţin aceste suprafeţe decât pe altele, lucru care păstrează aspectul proaspăt al încăperii mai multă vreme.
Ceea ce reduce cheltuielile de întreţinere…
Corect, dar asta nu pentru că zidarii ar avea mai puţin de lucru, ci datorită repercusiunilor psihologice.
Şi care ar fi acelea?
Aspectul textil, de mare clasă, al acestor pereţi care se pot şi colora, îi face pe oamenii mai grijulii cu suprafeţele. Nimeni nu-şi mai sprijină picioarele de pereţi în anticameră, de exemplu, consecinţa fiind că nu mai sunt necesare lucrări de igienizare la fel de des. Din contră, când oamenii văd un perete deja lovit şi murdar, nivelurile lor de inhibiţie cad brusc, şi aşa provoacă stricăciuni încă şi mai mari. De zeci de ani suntem martorii acestui fenomen.
Cu alte cuvinte, costurile iniţiale puţin mai mari se justică prin costurile de întreţinere mai mici?
Da. Noi suntem extrem de satisfăcuţi: am început lucrări de igienizare doar acum, după o perioadă de 20 de ani, dar şi acestea vor consta în simpla aplicare a unui strat de vopsea. Cât despre costurile iniţiale la montarea materialelor din sticlă déco, trebuie să vă spun că acestea nu sunt mai mari decât cele ale materialelor alternative, mai ales când vorbim de spaţii cu pretenţii.
Aţi mai folosit sticlă déco şi în alte departamente ale Universităţii de atunci? 
Kopfklinik din Heidelberg a fost proiectul nostru pilot. Experienţa pozitivă cu el a dat roade în comenzi venite de la alte câteva clinici ale complexului spitalicesc. Aceste acoperiri s-au folosit în clinicile de chirurgie şi de pediatrie, de exemplu. În zone sensibile ca blocul operator, radiologia sau secţiile de reanimare, nu există ceva mai indicat decât ele.
Cum rezistă suprafeţele vechi de 20 de ani la rutina dintr-o clinică universitară extrem de activă?
Barbara Bothe-Mackert, şefa Serviciului Administrativ, a învăţat să preţuiască durata de serviciu lungă a materialelor din sticlă deco:
Costurile de întreţinere sunt foarte mici, în plus aspectul lor exterior este încă foarte prezentabil.
Doamnă Bothe-Mackert, investiţia în structuri compozite din material de sticlă déco s-a dovedit a fi profitabilă pentru afacerea dvs. curentă?
Da, acoperirile pentru ziduri au fost excelente. Ar trebui să revopsim şi să reparăm doar câteva zone foarte solicitate, dar asta acum, după ani de exploatare. Cele mai multe dintre suprafeţe, ale culoarelor de exemplu, arată tot ca în ziua montării şi vor necesita cel mult încă un strat de zugrăveală la un moment dat în viitorul apropiat.
Cum vă explicaţi asta?
Materialele din sticlă déco sunt extrem de rezistente. Sunt lavabile şi rezistente la lovituri. În plus, arată foarte bine, ceea ce-i face pe angajaţi, vizitatori şi pacienţi să le trateze automat cu mai multă grijă. În unele zone, am instalat suprafeţele din sticlă déco pe un fundal colorat şi le-am protejat cu un strat de lac transparent. Au ieşit foarte drăguţe şi în acelaşi timp au fost cel mai puţin marcate de uzură.
Care dintre suprafeţele de perete din clinică sunt mai expuse uzurii?
Cele din secţiile Accidente şi Urgenţe şi din Blocul Operator. Durabilitatea mecanică şi compatibilitatea cu dezinfectanţii sunt importante aici, de vreme ce aceste spaţii sunt tratate zilnic cu soluţii dezinfectante cu care se freacă şi se şterg. Toţi pereţii sunt spălaţi de sus până jos cu  un dezinfectant mai mult sau mai puţin agresiv şi frecaţi cu un fel de lavetă textilă. Structurile compozite din sticlă déco din spaţiile noastre de lucru au trecut prin peste 5.500 de operaţiuni de dezinfectare cu frecare şi ştergere de la data instalării lor, fără a suferi stricăciuni sau a-şi pierde din funcţii.
Cum se compară materialele din sticlă déco cu alte suprafeţe din clinică?
Folosim materialele din sticlă déco aproape oriunde, iar unde nu sunt folosite, diferenţele calitative se observă imediat. Cum este cu bucăţelele de tencuială care tot cad de pe stâlpii de beton, de exemplu. În acest caz, ravagiile se datorează solicitărilor mecanice. Le putem reduce semnificativ utilizând materialele din sticlă déco. Zgârieturile pot fi retuşate cu puţină zugrăveală, nefiind necesară închiderea clinicii pentru renovare.
Cum se pot elimina stricăciunile mai mari?
Se dezlipeşte bucata afectată şi se restructurează. Asta înseamnă amorsare, aplicare de adeziv, împingerea materialului din sticlă déco în cadrul aderent, tăietură ondulată şi aplicarea vopselei adecvate suprafeţei respective.
Materialele déco câştigă teren datorită duratei lor mari de viaţă. Puteţi exprima în cifre cât se economiseşte optând pentru acest tip de acoperire a peretelui?
Suprafeţele noastre rezistă de la 15 la 20 de ani fără un strat nou de vopsea. Comparând asta cu modurile convenţionale de acoperire a peretelui, în 30 de ani se economiseşte cel puţin un ciclu de renovare.
Cât costă o renovare la Kopfklinik?
Ia cam o zi şi jumătate să renovezi un simplu salon, pe fiecare pat neocupat pierzându-se cca 1.500 de Euro. La Terapie Intensivă, cifra se ridică la cel puţin 2000 de Euro. La un număr de 360 de paturi, o renovare generală ar costa cel puţin 540.000 de Euro, evident în regim de neocupare a saloanelor, la asta adăugându-se şi costurile lucrărilor propriu-zise. Una peste alta, noi am făcut economii foarte mari folosind aceste acoperiri de perete.
În comparaţie cu alte suprafeţe, cât de mulţumiţi sunteţi de materialele din sticlă déco?
Suprafeţele noastre din materiale déco sunt ultimul nostru motiv de îngrijorare. Sunt uşor de întreţinut, durabile şi simplu de renovat. Foarte drăguţ este că ambianţa originară poate fi reconstituită printr-un simplu strat de vopsea. Suntem foarte ambiţioşi să menţinem standardele acestui concept care de 20 de ani este în ochii noştri un succes.
Gerald Bönisch, fost supervizor de şantier la biroul independent de arhitectură  Heinle, Wischer @ Partenerii din Stuttgart, a fost unul dintre cei responsabili cu finisajul suprafeţelor. El pune mare preţ pe proprietăţile de rigidizare ale acoperirilor tehnice. Un avantaj suplimentar al materialele din sticlă déco este că structurile combinate pot fi pregătite în faze, ţinând cont de condiţiile de şantier.
Domnule Bönisch, de ce aţi fost în favoarea materialelor din sticlă déco pentru Kopfklinik din Heidelberg?
Zidurile din Kopfklinik sunt confecţionate din structuri cu rame metalice, dublu stratificate cu panouri de rigips. Trebuia atât să omogenizăm aspectul acestor suprafeţe, cât şi să le stabilizăm. Materialele din sticlă déco au excelente caracteristici de consolidare a zidurilor, iar în combinaţie cu stratul respectiv de vopsea, produc suprafeţe dure dar flexibile, ceea ce face aceşti pereţi extrem de rezistenţi la schimbări de structură statică. Cele mai multe suprafeţe sunt ireproşabile şi acum, după 20 de ani.
Cum pot fi cuantificate caracteristicile de consolidare a materialelor din sticlă déco?
Testele arată că nicio acoperire de perete nu se poate compara cu materialele déco. O fâşie de calitate dintr-acest material, lată de 5 cm, are o rezistenţă la rupere de 704 Newtoni. Tapetul vinilic poate rezista la 308 N, adică nu e nici pe jumătate tot atât de puternic ca  materialul déco. Rezistenţa de rupere a tapetului standard din talaş este de 98 de Newtoni. De aici rezultă superioritatea materialului déco în ce priveşte rezistenţa la şocuri şi lovituri. Pereţii dintr-o clinică sunt supuşi unor mari solicitări mecanice. Rezemătoarele paturilor de spital şi echipamentul de mare circulaţie lasă urme zilnice, uneori cu rezultate drastice, pentru că un bloc operator degradat nu mai este steril şi nu se mai poate folosi. Multe stricăciuni de rutină din spital pot fi evitate dacă se foloseşte materialul materialul déco.
În ce proporţie?
Sunt chiar multe locuri în clădire unde suprafeţe de ipsos şi material déco stau alăturate. Arii mari de glet au fost date jos, pe când cele din material déco de-abia s-au ales cu câteva zgârieturi. Acest impediment poate fi rapid eliminat cu doar un strat de vopsea.
Cum se repară stricăciunile mai mari?
            Dezlipind partea afectată şi reconstruind-o. Asta implică amorsare, adeziv, împingerea materialului din sticlă déco în cadrul aderent, tăietură ondulată şi aplicarea vopselei adecvate suprafeţei respective. În cazuri extreme, se dă jos panoul superficial şi se înlocuieşte cu unul croit anume precum suprafaţa originară adiacentă. După înlocuire, se vopseşte atât suprafaţa nouă, cât şi cea veche dintr-un colţ într-altul sau din tavan până la podea.
Cum se descurcă lucrătorii cu acest material?
Avantajul este că avem un sistem modular care poate fi folosit în întreaga clădire. Paşii de lucru sunt identici peste tot. Acoperirilor respective li se dă o funcţionalitate aparte doar când se aplică straturile speciale de vopsea. După o scurtă perioadă de familiarizare cu materialul, muncitorii se descurcă foarte bine.
În ce fază a construcţiilor s-au instalat structurile combinate din sticlă déco?
Îndată ce zidurile au fost acoperite cu panouri de rigips şi amortizate, s-au instalat panourile déco şi s-a făcut prima aplicare de vopsea. Acum, când deveniseră de 10 ori mai rezistente decât ar fi fost simplele panouri de rigips, au fost date constructorilor. O sumă de operaţiuni, cum ar fi instalaţiile electrice sau montarea uşilor, pot fi executate mai bine pe aceste suprafeţe durificate. Încă un avantaj al designului modular.
Când s-au aplicat ultimele straturi de vopsea? Deciziile finale privind ultimele straturi s-au putut lua relativ târziu, după ce toţi ceilalţi muncitori îşi făcuseră treaba lor. Zugravul este mai mult sau mai puţin ultimul care părăseşte camera, după el se închide uşa. Asta simplifică mult muncile pe şantier.
Ce straturi finale s-au utilizat?
În camerele unde predomină condiţii normale de activitate – cabinete de consultaţie, birouri administrative şi săli de clasă – s-au folosit materiale déco brute, acoperite cu acrilic pigmentat. În multe alte zone, materialul a fost însă pus pe fundal colorat şi protejat cu un strat transparent de finisaj, ceea ce i-a conferit un aspect deosebit.
Ce s-a întâmplat cu zonele mai dificile?
La terapie intensivă şi în sălile de operaţii, am combinat material déco foarte fin cu strat dublu de finisaj, ceea ce le-a făcut să arate foarte bine. La radiologie am aplicat un triplu strat. Combinaţia justă dintre déco şi stratul de finisaj a dat fiecărui spaţiu funcţionalitatea dorită.
Prof. Klaus Sartor ştie ce se petrece când „o secţie medicală îşi deteriorează încet dar sigur aspectul estetic”. Ca şef al secţiei de neuro-radiologie de la Kopfklinik, Heidelberg, el este partizanul materialelor déco, deopotrivă rezistente şi frumoase.
Profesore Sartor, ce rol joacă ambianţa într-o clinică?
Inestimabil de important. Pacienţii se împacă mai bine cu gândul de a fi spitalizaţi dacă clădirea nu arată a spital. Emoţional vorbind, pacientul şi-ar dori şi ar trebui să stea acasă la el. Acest dat psihologic este o cheie de boltă în succesul unui tratament.
Vă place ambianţa de la Heidelberg?
Ambianţa de la Heidelbergpoartă amprenta designului pereţilor. Acoperirea lor este de calitate superioară şi cu aspect oarecum scandinav. Când am venit aici din Statele Unite în urmă cu câţiva ani, mi s-a părut că decoraţiunile interioare şi atmosfera erau extrem de reuşite şi agreabile, cum sunt de altfel şi acum.
Un climat care face munca mai uşoară…
Categoric. Calitatea mediului înconjurător acţionează direct asupra stării de mulţumire a angajaţilor. Este motivul pentru care totdeauna mă asigur ca interioarele să fie imaculate în secţia mea.
Cum aţi evalua ambianţa de aici comparativ cu alte clinici?
Am lucrat mulţi ani în SUA. În ce priveşte decoraţiunile interioare, multe clinici de acolo nici nu suportă comparaţie cu cea din Heidelberg. Colegii americani care vin să ne vadă pavilionul se arată mereu entuziasmaţi de nivelul estetic al acestei aşezări. Există însă şi în Germania multe spitale care au nevoie de modernizări în design şi este păcat, pentru că aspectul deficitar ne îngreunează fără rost munca.
Coordonat de Wigbert H. Sauer, compania specialistă în suprafeţe Surtech şi-a adus contribuţia însemnată la crearea structurilor combinate, executate din materiale de sticlă déco, de la Kopfklinik. Compania a elaborat un concept consecvent modular pentru întreaga clădire, pus apoi în practică de mai multe ateliere de execuţie.  
Domnule Sauer, ce argumente aţi folosit pentru a convinge oamenii că structurile dvs. combinate din materiale déco sunt soluţia optimă?

     

Aceste acoperiri ale peretelui sunt conforme cu regulamentul împotriva incendiilor, suportă solicitări mecanice, acoperă crăpături. Pot fi curăţate şi decontaminate.
Corespund normelor de igienă, arată foarte bine, sunt mai economice şi cer reparaţii mai puţin costisitoare decât acoperirile convenţionale.

 

 

De ce sunt cele mai ieftine?
Exemplul Kopfklinik din Heidelberg este răspunsul. Am instalat sistemul acum 20 de ani. Vă rog să reţineţi că tehnologia medicală de vârf a făcut mari progrese în acest timp, asfel încât la cinci ani după instalare, se înlocuiau deja aparate medicale mari. În consecinţă, s-a scos din pereţi aparatură, pentru a fi evacuată şi înlocuită. Chiar dacă s-au înlăturat ziduri întregi, reparaţia n-a însemnat decât un strat de finisaj. 
Cum se explică durata de viaţă lungă a structurilor déco?
Prin interacţiunea chimică dintre amorsaj, adeziv, material déco şi zugrăveală. În funcţie de cerinţe, putem face acoperirile rezistente, dar flexibile ca cizmele de cauciuc, sau tari ca sticla. Graţie designului modular putem obţine retuşul superficial dorit pentru fiecare cameră în parte, mărind astfel durabilitatea pereţilor.
Este vreo deosebire între materialul déco folosit în clinică şi cel standard, disponibil pe piaţă?
Nu. Ne asigurăm că am folosit special materiale capilare sau cu pori deschişi, care permit o mai bună îmbibare a straturilor şi au o saturare superioară.
Pentru ce?
Când firele de urzeală şi bătătură sunt complet saturate, rezultă o încălecare foarte durabilă şi anti-fisură a firelor din fibre de sticlă, solidificate odată cu uscarea vopselei. Asta măreşte rezistenţa la şoc şi lovire şi este esenţială pentru pereţii cu rigips, ca cei de aici, de la Heidelberg.
Ce standarde trebuie să respecte suprafeţele din secţii precum Accidente, Urgenţe, Bloc operator?
Importantă aici este rezistenţa la solicitări mecanice. În plus, învelişul pereţilor trebuie să se preteze fireşte la decontaminare, să suporte soluţiile chimice şi să fie hidrofug, ceea se realizează şi printr-o compoziţie corectă a materialelor de acoperire.
În încăperi nepretenţioase, o acoperire acrilică simplă este suficientă, pe când în blocul operator învelişul va avea 2-3 straturi de poliuretan dublu.
Cum se descurcă muncitorii cu structurile acestor sisteme?
Nu e treaba vopsitorului, tot ce are el de făcut este să respecte instrucţiunile de folosire, selectând formula de acoperire adecvată pentru solicitarea respectivă. La timpul respectiv, eram tot timpul printre muncitori, sfătuindu-i în diferitele faze ale construcţiei.
20 de ani de solicitare în regim greu pentru materialele déco în Kopfklinik din Heidelberg… Care a fost cel mai important lucru pe care l-aţi învăţat?
Cazul Heidelberg confirmă ceea ce experţii au ştiut tot timpul: că materialele déco constituie opţiunea cea mai rezonabilă. Dacă factorii de decizie ar fi optat acum 20 de ani pentru cel mai ieftin sistem de finisaj al suprafeţelor, ar fi trebuit să renovăm de trei ori până acum, ceea ce ar fi costat enorm, fireşte. Principiul care se aplică  mai ales în construcţii este următorul: dacă este ieftin azi, mâine e scump, iar poimâine, inaccesibil.        De ce nu sunt materialele déco folosite mai des?
Pentru că fie din zgârcenie, fie pur şi simplu din neştiinţă, unii oameni nu au curajul să decidă pentru soluţia optimă. În Heidelberg, comitetele şi factorii de decizie au sfidat convenţiile: prof. dr. Sonntag, şeful de la Igienă, cei de la Serviciul de construcţii universitar. Asta explică povestea succesului de care oraşul e mândru azi. Materialele déco – finisajul viitorului pentru pereţi?
În pofida folosirii lor în creştere în ultimii ani, aş zice că viitorul abia începe pentru materialele deco. Există un potenţial enorm de dezvoltare în combinaţia dintre aceste materiale puternice şi neutre şi sistemele de vopsire performante.

Clinica pentru afecţiuni ale capului
Kopfklinik Heidelberg

Kopfklinik este una din cele 12 clinici ale Universităţii Ruprech-Karls din Heidelberg. Ea reuneşte toate clinicile de specialitate care se ocupă cu afecţiuni ale capului: oftalmologie, ORL, stomatologie, ortodonţie, neurologie, neurochirurgie şi radiologie. Kopfklinik are 380 de paturi şi tratează anual şi mii de pacienţi externi.
O trăsătură distinctivă a clinicii inaugurate în 1987 este atmosfera atipică pentru un spital. Arhitectura ei agreabilă, deloc monumentală şi designul interior ajută la reducerea stresului atât pentru pacienţi, cât şi pentru personal, mărind astfel şansele de success ale tratamentului administrat. Cele mai izbitoare elemente de design sunt: zona de la intrare, inundată de lumină, coridoarele, saloane cu unul sau două paturi, bufetul cu autoservire necompartimentat, cişmele de granit, ca şi numeroase sculpturi, picturi şi instalaţii făcute de artişti celebri.
 Folosirea materialelor déco în toată clădirea, de la foaier prin sălile de seminar până la cele de operaţii, a fost o inovaţie la timpul său. La 20 de ani după montarea lor, toţi cei implicaţi cândva cred că au luat decizia justă.
Finisajul pereţilor continuă consecvent să corespundă tuturor cerinţelor tehnice şi să încânte ochiul. Pereţii din mai multe zone nu au avut nevoie de igienizare-renovare nici măcar o dată până acum.

Date – fapte – cifre

Construită: 1987
Costuri: 444 de milioane DM
Beneficiar: Landul Baden-Würtenberg
Proiectare: Serviciul de Construcţii Universitar din Heidelberg
Lucrări de şantier: Heinle, Wischer@Partenerii
Trăsături: ziduri cu cadrul metalic, panouri duble de rigips, sisteme pentru suprafeţe Surtech pentru tavane şi pereţi (135.000 de metri pătraţi)
Structuri combinate realizate din materiale déco

Structurile combinate făcute din materiale déco pot fi modificate în aşa fel, încât să se potrivească oricăror cerinţe. Decisiv este ca învelişul să fie corect aplicat pe perete şi combinat cu sistemele de vopsire potrivite. Pentru a respecta cerinţele clinicii Kopfklinic din Heidelberg, compania Surtech a definit diverse structuri combinate pentru genuri diferite de săli. În zonele cu solicitări normale (de consultaţie, administrative, de clasă), s-a folosit un material déco brut acoperit cu vopsea acrilică pigmentată. În alte încăperi, coridoare şi săli de aşteptare, s-a vopsit mai întâi fundalul în culoare, după care s-a acoperit cu materiale déco cu fire de urzeală colorate, pentru a crea o ambianţă surprinzătoare şi inconfundabilă. Materialul de acoperire rezultat avea o suprafaţă cu textură bogată, contrastantă, cu efecte translucide. Aceste suprafeţe au fost izolate cu o soluţie de finisaj transparentă, din poliuretan dizolvat în apă. Saloanele, ascensoarele, coridoarele şi casa scării au intrat în categoria zonelor cu probleme mari. Suprafeţele lor, din materiale materiale déco brute, multicolore, au fost izolate cu un dublu lac transparent, devenind astfel dure dar flexibile şi răspunzând bine la solicitările mecanice impuse de traficul greu. Potrivit clasificării Surtech, blocul operator, laboratoarele, TI, radiologia şi Medicina nucleară sunt spaţii cu cerinţe speciale. Folosind procedura standard (vopsire de umplere, dublă lăcuire, şmirgheluire, revopsire), s-au obţinut suprafeţe rezistente la difuziune, lavabile şi dezinfectabile, care funcţionează ireproşabil de 20 de ani.

Sursa: Vitrulan Textilglas GmbH - Germany

 

Articol propus de
DENMARK DESIGN ROMÂNIA
amenajări interioare şi exterioare

Braşov, str. Lungă nr. 85
Telefon/Fax: +4.0368.414.650

GSM:    +4.0727.226.094
DK:       +45.40984149

E-mail:  office@denmarkdesign.ro
Web:    www.denmarkdesign.ro

 

magisterclub.ro, octombrie 2007