Ce risc valutar ne pândeşte?
În timp ce euro şi dolarul se devalorizează, încet şi sigur, faţă de leul românesc iar analiştii financiari prognozează că moneda noastră naţională va creşte în continuare încă 4-5 ani de acum înainte, până la adoptarea monedei Euro, prognozată pentru 2010-2012, Banca Naţională a României (BNR) şi-a înteţit avertismentele privind riscul valutar la care sunt supuse deopotrivă bănci, firme şi populaţie.
Aşadar, care este acest risc valutar ce ne pândeşte, când şi cum ar putea acesta să ne afecteze?
Să vedem mai întâi ce se întâmplă cu evoluţia cursului de schimb valutar. De la începutul anului, leul s-a apreciat constant cu aproape 5% în raport cu euro şi dolarul, dincolo de variaţiile zilnice ce par regizate perfect de BNR, cu toate că banca centrală se jură că nu mai intervine pe piaţa valutară. E impresionantă însă regularitatea cu care cursul scade într-o zi cu un ban ca în ziua următoare să crească cu doi bani.
Oricum, după cum apreciază şi analiştii financiari, leul se întăreşte, în principal, ca urmare a investiţiilor puternice în economie şi a fluxului tot mai mare de valută care intră în ţară de la românii care lucrează în străinătate.
Iar aprecierea este unanimă că leul se va întări în continuare faţă de euro şi dolar, cel puţin până la adoptarea monedei europene, prognozele fiind că un euro ar putea să valoreze mai puţin de trei lei chiar de anul viitor.
Din păcate însă, nimeni nu poate ghici evoluţia exactă a cursului, acesta fiind supus unor fluctuaţii, mai mari sau mai mici, în funcţie de ceea ce se întâmplă pe piaţa financiară, în economia ţării şi în cea internaţională. Dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în ţările vecine, vedem că şi monedele din Ungaria, Polonia sau Cehia s-au apreciat puternic după integrarea acestor ţări în Uniunea Europeană, însă după câţiva ani s-au înregistrat puternice fluctuaţii într-un interval de numai câteva luni. Luând exemplul Poloniei şi Cehiei, monedele celor două ţări s-au apreciat puternic, cu peste 30%, în primul an după aderarea la Uniunea Europeană, însă începând cu următorul an cursul a început să se deprecieze constant.
În alte ţări, precum Slovacia, cursul a înregistrat fluctuaţii mult mai mici, de cel mult cinci procente în sus şi în jos, ceea ce guvernatorul BNR Mugur Isărescu îşi doreşte şi de la leu, după cum a declarat în ultima prezentare a raportului privind inflaţia.
Aşadar, dacă leul ar urma exemplul evoluţiei monedelor din ţările vecine, ar trebui să ne aşteptăm la o depreciere a acestuia, mai mare sau mai lentă, începând de anul viitor. De altfel, această tendiţă este aşteptată şi de bancheri. De exemplu, UniCredit prognozează deprecierea uşoară a leului în raport cu euro în următorii doi ani. Astfel, un euro ar urma să valoreze 3,37 lei la finalul lui 2007, în timp ce la sfârşiul lui 2008 moneda europeană să urce la 3,39 lei iar în 2009 la 3,42 lei.
Ţinând cont de aceste tendinţe, BNR constată că riscul valutar al populaţiei s-a majorat în 2006 întrucât aceasta a devenit, pentru prima oară, debitor net faţă de sectorul bancar pentru soldul în valută, activele nete în devize diminuându-se cu 80 la sută pe parcursul anului trecut. Cu alte cuvinte, avem acum mai multe credite în valută decât depozite şi alte tipuri de economii şi investiţii în monede străine, ceea ce ne face mai vulnerabili la şocurile de curs valutar.
Autor: Vasile COMAN
Sursa: ghiseulbancar.ro
"Magister Info", anul VI, nr. 55, iunie 2007