Durankulac: o Vamă Veche bulgărească fără fiţe, înghesuială şi manele
Turiştii care s-au săturat de viermuiala, manelele, fiţele şi preţurile exorbitante de la noi – başca scăldatul în ciorbă de alge „dreasă” cu mizerii de tot soiul şi riscul de a se trezi sub roţile vreunui gipan ajuns nestingherit pe plajă– şi vor o vacanţă liniştită, după care să nu aibă nevoie de psihoterapie post-concediu sau chiar de spitalizare, au o alternativă foarte la îndemână: zona de nord a litoralului bulgăresc. Faptul că preţurile sunt mai mici decât la noi, chiar şi în staţiunile „de top”, ca Albena, iar condiţiile de cazare şi masă sunt mult mai bune, este deja arhicunoscut.
Puţini ştiu însă că în campingurile şi pensiunile fără pretenţii înşirate de-a lungul litoralului, cale de peste 100 de kilometri, până la Varna, poţi petrece o vacanţă de neuitat la tarife care sfidează orice concurenţă. Şi, în plus – lucrul cel mai important – găseşti o sumedenie de plaje unde, pe kilometri întregi de-a dreapta şi de-a stânga, ai vecini doar pescăruşii, iar apa mării e curată „lacrimă”: vin delfinii până la câteva zeci de metri de ţărm, de parcă şi curenţii marini s-au înţeles cu bulgarii, să ducă algele şi murdăria doar pe litoralul nostru.
Preţuri de nimic în căsuţe cu baie, bucătărie şi chiar Internet
Ca să ai parte de toate astea, trebuie doar să te urci în maşină şi să treci graniţa, la Vama Veche: plăteşti, în lei, echivalentul a 5 euro pentru o rovinietă valabilă o săptămână şi apoi „Drum bun!”, nu-ţi mai rămâne decât dificultatea alegerii. Dacă vrei musai o staţiune gen Balcic, Albena, Nisipurile de Aur sau Constantin şi Elena, constaţi rapid că ai făcut o alegere nu tocmai inspirată: n-ai unde călca pe plajă, din cauza îmbulzelii, iar peste două treimi din turişti sunt români, care nici vorbă să-şi fi uitat năravurile acasă. Aşa că e de preferat să te opreşti într-unul din satele înşirate de-a lungul coastei, unde găseşti condiţii omeneşti, dar într-o atmosferă mult mai calmă şi mai odihnitoare, fără înghesuială, gălăgie, ski-jet-uri şi bărci cu motor.
Primul ieşit în cale este Durankulac, aflat la doar 4 kilometri de frontieră: înainte de intrarea în localitate, un indicator rutier te trimite, cale de vreo alţi trei kilometri, spre un camping aşezat chiar pe malul mării. În vreme ce la Vama Veche preţurile la cazare pornesc de la 100 de lei pentru o cameră cu 2 paturi într-o baracă-dormitor, cu baie şi toaletă „la comun”, aici te poţi caza într-un bungalow cu 2 sau 3 paturi - e drept, vechi de peste 30 de ani, dar curat şi dotat şi cu baie cu apă caldă - care costă doar 10 leva (circa 20 de lei) de persoană pe zi, iar dacă vii cu cortul sau cu rulota plăteşti numai 5 leva pe zi locul de campare.
Dacă eşti ceva mai pretenţios şi vrei şi televizor, şi Internet, scoţi din buzunar 20 de leva (40 de lei) pe zi de persoană într-o căsuţă tot cu 2 sau 3 paturi, dotată, pe lângă baie, şi cu o chicinetă, în care poţi găti ceva când nu ai chef să mănânci la unul din cele două restaurante ale campingului. La fel stau lucrurile şi la Vaklino, Ezerets, Şabla, sau Kavarna, unde, în plus, găseşti şi lacuri cu apă dulce, adevărată mană cerească pentru împătimiţii pescuitului.
60 de lei pentru trei mese copioase pe zi
Cu mâncarea o rezolvi la fel de ieftin: pentru trei mese pe săturate, inclusiv băutura, bere sau vin, „scapi” cu cel mult 30 de leva (60 de lei) de persoană pe zi. Iar dacă ţi s-au terminat levele, poţi plăti liniştit şi în lei, e drept, la un curs cu 10-20% mai dezavantajos decât cel oficial, de 0,48 leva pentru un leu, banii româneşti fiind acceptaţi şi în pieţe şi magazine, unde, dacă vrei să mănânci „din traistă”, găseşti tot ce-ţi pofteşte inima, la preţuri cu până la 40% mai mici decât la noi.
Odată alegerea făcută, nu-ţi mai rămâne decât să cobori pe plajă: pe vreo 3 kilometri şi jumătate, cât măsoară cea de la Durankulac, nu sunt mai mult de 100 de turişti, cei mai mulţi destul de comozi ca să-şi întindă cearceaful imediat ce au călcat pe nisip. Aşa că, dacă mai faci câteva sute de paşi, eşti singur, înconjurat doar de pescăruşi, te poţi bălăci nestingherit în apa limpede şi caldă, admirând delfinii care se hârjonesc la doar câteva zeci de metri distanţă. E drept, plaja are şi un inconvenient: nu e întreţinută de nimeni: dacă ai puţin noroc, printre nenumăratele peturi de plastic, doze de bere şi pungi pline cu resturi de tot felul, aproape toate „made in Romania”, poţi găsi brichete „Ludovic Orban primar general”, sau îţi poţi „reface” bugetul cu o bancnotă de un leu ori de 5 lei, pe care soarele şi apa mării n-au apucat încă să le decoloreze!
Sursa: www.gandul.info
"Magister Info", anul VII, nr. 69, septembrie 2008